Nivelul uleiului din motor se verifică cu joja, pe un teren drept, după ce motorul a stat oprit cel puțin cinci-zece minute. Uleiul trebuie să se oprească între reperele MIN și MAX de pe tija metalică; dacă e aproape de MIN, completezi, iar dacă depășește MAX, nu mai adaugi nimic și afli de ce.
Gestul pare banal și tocmai de aceea e uitat. Mulți șoferi îl amână până când se aprinde un martor roșu pe bord, adică exact momentul în care motorul a lucrat deja prea mult cu prea puțin lubrifiant. Cinci minute de atenție la o benzinărie sau în fața blocului sunt mai ieftine decât orice reparație de motor.
Cum verifici pas cu pas nivelul uleiului?
Parchează mașina pe o suprafață orizontală. Pe o pantă, uleiul din baie se înclină și citirea iese falsă, chiar dacă joja arată frumos. Oprește motorul și așteaptă câteva minute, ca uleiul de pe pereții interiori să se scurgă înapoi în baia de ulei.
- Deschide capota și găsește joja: o tijă subțire, cu un mâner colorat, de obicei galben sau portocaliu.
- Scoate-o complet și șterge-o cu o cârpă curată sau cu un șervet de hârtie care nu lasă scame.
- Introdu-o la loc până la capăt, apoi scoate-o din nou.
- Ține-o orizontal și citește unde se oprește pelicula de ulei față de cele două repere.
- Pune joja la loc, bine împinsă, și închide capota.
Prima scoatere nu e o citire, ci doar o curățare. Dacă te uiți la tija murdară de ulei de pe pereții tubului, vei vedea un nivel mai sus sau mai jos decât cel real. Unele mașini moderne nu mai au joja clasică și arată nivelul pe ecranul de bord, prin meniul de service; procedura exactă stă în cartea tehnică a modelului tău.
De ce contează atât de mult uleiul din motor
Uleiul face trei lucruri deodată. Reduce frecarea dintre piesele metalice care se mișcă în interiorul blocului motor, duce o parte din căldură spre baia de ulei și ține în suspensie impuritățile, astfel încât filtrul să le poată reține. Când nivelul scade prea mult, pompa de ulei poate aspira aer, presiunea cade, iar lagărele arborelui cotit și ale bielelor rămân fără peliculă protectoare.
Un exces de ulei nu e nici el inofensiv. Dacă nivelul trece peste MAX, arborele cotit poate bate uleiul într-un fel de spumă, iar spuma nu lubrifiază bine. În plus, presiunea crescută poate forța garniturile și duce la scurgeri sau la fum albăstrui pe țeavă. De aceea regula este simplă: între repere, nici sub, nici peste.
Ce îți spune uleiul de pe joja
Nu te uita doar la nivel, ci și la aspect. Uleiul proaspăt are o culoare ambră, translucidă. Cu timpul se întunecă, și asta e normal, mai ales la motoarele diesel, care înnegresc uleiul foarte repede, fără ca el să fie neapărat consumat. Contează mai mult textura.
| Ce vezi pe joja | Ce poate însemna |
|---|---|
| Ambră sau maro deschis, curgere fluidă | Ulei în stare bună |
| Negru, dar curge uniform | Normal la diesel sau la un interval de schimb avansat |
| Aspect lăptos, ca de cafea cu lapte | Posibilă pătrundere de lichid de răcire; oprește mașina și mergi la service |
| Particule metalice sau granule | Uzură internă; nu mai conduce mașina |
| Miros puternic de benzină | Diluare cu combustibil, frecventă după multe drumuri scurte pe frig |
Aspectul lăptos este un semn pe care nu îl amâni. Poate indica o garnitură de chiulasă defectă, iar un motor condus în continuare așa se poate strica definitiv în câteva zeci de kilometri.
Cât ulei completezi și ce ulei alegi?
Diferența dintre reperele MIN și MAX înseamnă, la multe motoare, în jur de un litru, dar valoarea exactă diferă de la un model la altul. Completează mereu în doze mici, de 0,25 până la 0,5 litri, așteaptă două-trei minute și măsoară din nou. Mai ușor adaugi, decât scoți.
Tipul de ulei îl alegi după cartea tehnică, nu după preț sau după ce are vecinul. Denumirea de tipul 5W-30 se citește așa: prima cifră, cea dinaintea literei W, arată cât de bine curge uleiul la rece, iar a doua descrie vâscozitatea la temperatura de lucru. Mai contează și specificația producătorului de motor, trecută pe bidon, nu doar vâscozitatea. Dacă nu ai la îndemână exact același ulei, o cantitate mică dintr-un ulei compatibil este mai bună decât un motor aproape uscat, iar la următorul schimb faci totul corect.
Cât de des merită să verifici?
Cea mai simplă regulă: o dată pe lună și înainte de fiecare drum lung. Dacă mașina are mulți kilometri sau consumă puțin ulei între schimburi, ritmul poate fi mai des. Un motor care trage 0,5 litri la 1.000 de kilometri aparține, la unele modele, categoriei normale; unul care ajunge la un litru la 1.000 de kilometri cere un diagnostic.
Ajută să legi verificarea de un obicei fix, exact cum îți faci o zi de gătit pentru toată săptămâna, ca în gătitul o dată pe săptămână: prima sâmbătă din lună, înainte de a pleca la cumpărături. Iar dacă vrei să prinzi astfel de sarcini într-un program realist, găsești idei în articolul despre organizarea eficientă a timpului.
Întrebări frecvente
Pot verifica uleiul cu motorul cald?
Da, dar după o pauză de câteva minute. Citirea imediat după oprire arată mai puțin ulei, pentru că o parte încă mai e răspândită prin piese.
Ce fac dacă nivelul scade repede între două verificări?
Verifică dacă există pete de ulei sub mașină sau în jurul garniturilor. Dacă nu vezi scurgeri, motorul poate arde ulei, iar cauza trebuie căutată într-un service.
Pot amesteca două uleiuri diferite?
În caz de nevoie, un ulei cu aceeași vâscozitate și aceeași specificație se poate amesteca fără probleme pe termen scurt. Pentru drumuri lungi, folosește același tip pe care îl are motorul.
