Sari la conținut

Prima paginăSănătate

Siguranța alimentară acasă: cinci reguli care previn intoxicațiile

Siguranța alimentară acasă se bazează pe cinci gesturi simple: igienă, separarea alimentelor, gătirea, răcirea și depozitarea corectă în frigider.

  • Sănătate
  • Echipa Churry Burry
  • 4 min de citit
Tocător curat și legume proaspete într-o bucătărie, pentru siguranța alimentară acasă

Siguranța alimentară acasă înseamnă să împiedici bacteriile să ajungă în mâncare și să se înmulțească, iar asta se obține în principal prin cinci gesturi: te speli pe mâini, separi alimentele crude de cele gătite, gătești suficient, răcești repede și depozitezi la temperatura potrivită. Majoritatea intoxicațiilor casnice vin din greșeli mici, repetate, nu din ingrediente periculoase.

Bacteriile precum Salmonella, Campylobacter sau E. coli trăiesc firesc pe carnea crudă, pe ouă și pe legumele murdare de pământ. Nu le vezi, nu le miroși, iar mâncarea poate arăta și mirosi perfect, deși nu e în regulă.

Cum te speli corect pe mâini înainte de gătit?

Apă și săpun, cel puțin 20 de secunde, inclusiv între degete, sub unghii și pe încheieturi. Repetă după ce atingi carne crudă, ouă, pământ de pe legume, gunoiul sau telefonul. Un prosop de bucătărie folosit și pentru mâini, și pentru vase, și pentru șters blatul distribuie bacteriile în toată bucătăria; schimbă-l des sau folosește prosoape de hârtie la carnea crudă.

De ce contează separarea alimentelor?

Contaminarea încrucișată apare când sucul de la carnea crudă ajunge pe ceva ce mănânci nemodificat, cum e salata. De aceea ai nevoie de două tocătoare, una pentru crud și una pentru gata de mâncat, sau cel puțin de spălat bine tocătorul între ele. În frigider, carnea crudă stă pe raftul de jos, în vas acoperit, ca să nu picure pe nimic.

Nu spăla puiul crud sub jet: stropii duc bacteriile pe blat și în chiuvetă fără să le elimine din carne. Gătitul le distruge.

Cât trebuie gătită mâncarea?

Căldura este protecția cea mai sigură, dar contează temperatura din interior, nu aspectul de la exterior. Un termometru de bucătărie costă puțin și elimină ghicitul. Pentru pui și carne tocată, ținta obișnuită este în jur de 70–75 °C în centru, suficient de mult cât sucul să iasă limpede. O bucată groasă de carne de vită poate rămâne roz în interior numai dacă a fost frecată bine la suprafață, nu și când e tocată, pentru că la carnea tocată bacteriile ajung în tot interiorul.

Burgerii pun problema clar: alegerea cărnii proaspete sau congelate contează, dar la fel de important este să nu îi scoți de pe foc când sunt încă reci la mijloc. După fierbere, lasă carnea să se odihnească, așa cum arată și textul despre timpul de odihnă al cărnii de pe grill; temperatura continuă să se egalizeze.

Cum răcești și depozitezi corect resturile?

Regula de bază: mâncarea gătită nu stă la temperatura camerei mai mult de aproximativ două ore, iar vara, la căldură mare, nici atât. Bacteriile se înmulțesc cel mai repede între aproximativ 5 și 60 °C, zona pe care specialiștii o numesc zona de pericol. Împarte mâncarea fierbinte în porții mici, în vase largi, ca să se răcească repede, apoi pune-o în frigider.

  • Frigiderul se ține la 4 °C sau mai puțin, congelatorul la -18 °C.
  • Resturile se consumă, de regulă, în 3–4 zile.
  • Reîncălzește până când mâncarea fierbe sau e fierbinte peste tot, o singură dată.
  • Nu dezgheța la temperatura camerei: fă-o în frigider, la cuptorul cu microunde sau sub jet de apă rece, în pungă închisă.

Ce faci cu mâncarea de la petreceri?

La mese lungi, unde platourile stau ore întregi pe masă, regula celor două ore se încalcă ușor. Pune porții mici pe masă și ține restul în frigider, schimbă platourile în loc să le reumpli peste cele vechi. Dacă ai nevoie de idei de gustări care rezistă mai bine afară, textul despre gustările de petrecere ajută, pentru că unele preparate suportă mai bine temperatura camerei decât altele.

Ce faci la cumpărături și la transport?

Siguranța începe în magazin. Alege produsele reci și congelate la sfârșit, ca să stea cât mai puțin în coș, și pune carnea crudă într-o pungă separată. Dacă drumul spre casă durează peste o oră, mai ales vara, folosește o geantă izotermă. Verifică data de expirare și starea ambalajului: conservele bombate, borcanele cu capac umflat și pachetele rupte nu intră în coș.

Diferența dintre „a se consuma până la” și „a se consuma de preferință înainte de” contează. Prima mențiune apare pe produsele perisabile, ca mezelurile sau carnea proaspătă, și se respectă. A doua arată calitatea, iar produsul poate fi consumat uneori și după, dacă arată și miroase normal.

Spălarea frigiderului o dată pe lună, cu apă caldă și bicarbonat, scoate scurgerile și mirosurile care favorizează bacteriile. Verifică și garnitura ușii: dacă nu se închide etanș, temperatura interioară urcă fără să observi.

Întrebări frecvente

Pot mânca ouă cu coaja crăpată?

Mai bine nu le consumi crude. Dacă sunt crăpate, folosește-le doar bine gătite, în aceeași zi, pentru că bacteriile intră ușor prin fisură.

Cât stau legumele spălate înainte de gătit?

Spală-le chiar înainte de folosire. Spălate dinainte și lăsate umede, se strică mai repede.

Ce faci dacă ai dubii despre o mâncare?

Aruncă-o. Mirosul nu garantează nimic, iar costul unei porții aruncate e mic față de câteva zile de simptome. La vărsături sau diaree prelungite, mai ales la copii, vârstnici și gravide, cere sfatul medicului.

Dă mai departeFacebookWhatsApp

Din arhivă

Cele mai noi

Mai multe pagini